Koh Phangan este Koh Samui de acum 20-30 de ani. Încă nu este surprinsă de turismul de masă.
Acesta este şi motivul pentru care am ales să-mi petrec o etapă a vacanţei mele prin Thailanda pe această insulă. Îmi plac locurile care încă mai păstrează din autenticitate, care încă nu au fost occidentalizate până în măduva oaselor.
Insula este exact pe gustul meu. Climă tropicală, mare şi soare, mâncare bună şi oameni speciali.
Aş vrea să-mi opresc atenţia asupra acestor oameni speciali. Am avut ocazia să-l întâlnesc pe Nicko, un francez “de-al locului” de circa 15-20 ani şi care gestionează câteva bungalow-uri pe malul coastei de vest a insulei. Unul din aceste bungalow-uri mi-a fost casă pentru o săptămână şi am avut gazda perfectă.
Mi-a fost casa pentru o saptamana. Multumesc Nicko!
Nicko a fost prima persoană cu care am interacţionat în momentul în care am pus piciorul în Koh Phangan şi care practic a făcut ca această aventură să-mi rămână la suflet. Nu ai cum să uiţi imaginea unui om care zâmbeşte mereu şi oriunde, îţi transmite un vibe pozitiv prin toţi porii şi te întâmpină “Bun venit în Koh Phangan! Insula unde şerpii, şopârlele, maimuţele şi rechinii sunt budişti. Te vei distra cu siguranţă!”.
Toate aceste vorbe îmi ajungeau la ureche după o călătorie nocturnă de 10 ore cu trenul Bangkok – Surat Thani şi 2 ore de barcă Surat Thani – Koh Phangan. Recunosc că mi-a luat oboseala într-o secundă şi am simţit o energie teribilă. La o ora eram în căutarea unui supermarket pentru provizii cu de-ale gurii?.
Un om curajos şi deosebit care a ales să-şi facă o viaţă împreună cu prietena lui (tot o franţuzoaică) departe de frenezia occidentală. Am stat mult la vorbă cu ei. Fac parte din acea categorie de persoane cu care aş putea împărtăşi orice fără a avea frica că aş putea fi judecată. Am avut curajul de a le împărtăşi şi visul meu, acela de a trăi într-o bună zi, aproape de mare pe o insulă însorită.
Am simţit nevoia să-i descos şi să-mi împărtăşească cât mai multe din experienţa lor: pro şi contra, nelinişti, bucurii, provocări despre greutăţile pe care le-au întâmpinat, despre acomodare şi despre ce le lipseşte cel mai mult. Şi nu au contenit să-mi răspundă.
Concluzia lor este: “Nu ne-am putea niciodată întoarce la viaţa pe care o aveam în occident şi decizia de a pleca din Franţa acum mulţi ani a fost cea mai bună pe care o puteam lua pentru viaţa noastră. Ne lipseşte doar vinul şi uneori brânza franţuzească. Şi foarte rar avem chef de agitaţie. Dar dăm o fugă în Koh Samui sau Bangkok şi ne lecuim repede!”.
Dar cel mai mult m-a impresionat momentul în care ne-am luat rămas bun la plecare, m-au strâns în braţe şi mi-au şoptit: “Go for it! You will never regret! Trust me!”. Mi-au ţâşnit lacrimile în timp ce mă îndepărtam de ei şi le făceam cu mâna. Puţini oameni au reuşit să-mi dea atâta curaj şi încredere în mine.
De multe ori mă consider o norocoasă că am avut ocazia să întâlnesc astfel de oameni în aventurile mele. Nu sunt primii şi cu siguranţă nici ultimii. Cu unii am împărtăşit câteva ore sau zile dar mi-au lăsat acolo un semn adânc şi m-au motivat şi provocat în sensul bun. Este un sentiment ciudat să vibrezi la un nivel mult mai înalt cu persoane care ţi-au fost alături în mod “fugar” faţă de cunoştinţe.
Am făcut o paranteză ? frumoasă şi să ne întoarcem la aventura mea din Koh Phangan.
Despre atmosfera tropicala, arome thailandeze, apusuri şi fauna budistă ?….
Peisajele pe această insulă sunt spectaculoase şi natura este la ea acasă. Atmosfera este perfectă pentu mine: caldă, relaxantă, umedă, puţin ventilată, miros de lemn de palmieri.
Am închiriat un scooter şi pentru o săptămână am avut lumea la picioare. În costum de baie şi pareo, cu ochelari de soare, pletele în vânt şi rucsacul în spate am cutreierat insula în lung şi lat.
Plajele sunt largi şi acoperite de nisip auriu, iar apa oceanului te invită la bălăceală. Limpezimea apei oceanului depinde de mulţi factori aşadar să nu rămâneţi dezamăgiţi dacă o să aveţi zile în care culorile nu sunt cele pe care le vedeţi în cărţi postale sau cataloagele agenţiilor de turism. Aceasta este o remarcă general valabilă pentru apa oceanelor oriunde aţi fi.
Am profitat şi m-am jucat cu căţeii de pe plajă. Mi se par adorabili. Cu nasul umed şi plin de nisip în timp ce se scarpină energic pentru a îndepărta sarea de mare. Sunt amuzanţi.
La jumătate de oră de barcă puteţi vizita Koh Nang Yuan, o insulă rezervaţie naturală (intrarea este cu plată – 100 bath dacă-mi aduc bine aminte). Este o piscină infinită de un albastru intens cu peşti coloraţi şi corali.
Terase spartane unde am servit un cocktail preparat din fructe locale sau o apă de cocos.
Am admirat localnice ce stau pe plajă la umbra palmierilor şi fac brăţări şi coliere din scoici pentru a le vinde turiştilor pe câţiva bath. Va sfătuiesc să achizionaţi astfel de suveniruri care susţin comunităţile de localnici. Veţi vedea pe faţa lor bucurie şi recunoştinţă nemărginite.
Micul dejun servit pe veranda bungalow-ului cu vederea la mare îmi dădea energia necesară pentru o zi întreagă. Şi tot pe verandă am avut musafiri de seamă: un câine şi o şopârlă simpatică Tokay Geko.
Şi dacă tot am pomenit de mâncare, să ne băgăm puţin nasul în bucătăria thailandeză.
În oraşelul principal din apropierea portului, seară de seară se organizează o piaţă ambulantă în care localnicii pregătesc bunătăţi culinare care de care mai alese: frigărui de carne sau fructe de mare, supe, feluri de mâncare pe bază de orez, noddles, legume, carne şi peşte, dulciuri.
În această piaţă am avut ocazia să mănânc un pad thai ce mi-a fost gătit în faţa mea cu ingredientele alese de mine de către un bucătar localnic. Sfârâia wok-ul acela de numa’ numa’! O bunătate! Pregătea cu pasiune acest fel de mâncare, simbol al bucătăriei thailandeze.
Şi tot aici am încercat Thai Rolled Icecream pregătită de a A la Z în faţa ochilor tăi. Este tendinţa cool a ultimilor ani în materie de deserturi asiatice. Îngheţata, în formă de rulouri aşa cum spune şi denumirea, s-a născut pe străzile din Thailanda, mulţumită creativiţătii unor artizani specializaţi în acest sector.
O plită refrigerată, ce atinge temperaturi de -35 grade C şi 2 spatule de inox sunt instrumentele necesare pentru a prepara această îngheţată la modă. Laptele, smântâna, laptele de soia, fructe proaspete , ciocolata se amestecă pe această plită şi în câteva secunde ne este servit desertul. Este delicioasă şi vă recomand să încercaţi.
Supa de creveţi şi cocos, servită pe terasa “aproape” improvizată în faţa casei unor thailandezi nu puteam să nu o trec în revistă. Gătite de proprietara thailandeză, aveţi posibilitatea să gustaţi feluri de mâncare 100% autentice. Trebuie să vă înarmaţi cu răbdare întrucât veţi asista la tot procesul de la spălarea legumelor şi până la servirea la masă. Puteţi să-l consideraţi şi un curs de bucătărie thai.
Pe dinafară nu pare invitant, însă îndrăzniţi să păşiţi înăuntru. Vă las aici locaţia.
Şi petreceri demenţiale…
Cam ce imagine v-aţi făcut despre această insulă? Loc ancorat în tradiţii, budism, relax!?!
Surpriza!
Koh Phanghan găzduieşte lună de lună cele mai tari petreceri pe plajă din lume.
Aici, pe plaja Haad Rin, în 1985 se năştea conceptul de Full Moon Party şi de atunci petrecăreţi din toate colţurile vin aici pentru a participa la aceste spectacole nebune în aer liber. În seara cu lună plină din fiecare lună aici explodează atmosfera. În zilele din preajma petrecerii hotelurile se umplu de călători în căutare de distracţie.
Eu nu sunt genul disco club dar m-a atras idea şi am participat şi eu la această petrecere. Puţin temătoare la început întrucât citisem articole şi se evidenţia latura de desfrâu total “în stil thailandez”. Scary!
Dar poate pentru ca plecasem la drum pregatită psihologic, când am ajuns acolo am trăit bine această experienţă. Cei drept am stat vreo 3 ore şi poate spiritele nu se încinseseră bine, însă a fost o experienţă pe cinste. De repetat chiar.
Oameni îmbrăcaţi în stilul Full Moon Party (există o uniformă şi vă recomand să vă uniformizaţi!), tatuaje fluorescente, cocktailuri la găletuşe de plajă pentru copii, muzica dată la maxim şi curajoşi “amatori” ce se aruncă prin foc ca la circ.
Un spectacol al vieţii! Cele mai faine petreceri la care am participat au fost cele departe de casă, alături de necunoscuţi cu suflete libere, fără inhibiţii, prejudecăţi şi fără etichete.
Am dansat pe plaje din Maldive, Seychelles, Indonezia, Thailanda, Hawaii! Şi poate într-o bună zi voi dansa tango “în felul meu şi după regulile mele” într-o intersecţie în Buenos Aires.
LA VIDA ES UN CARNAVAL!
TRӐIȚI LIBER ŞI FӐRӐ PREJUDECӐȚI! DACӐ ÎN ANUME CIRCUMSTANȚE NU AȚI REUŞIT SӐ FIȚI VOI NU ÎNSEAMNӐ CA SUNTEȚI ASOCIALI! ÎNSEAMNӐ CA ERAȚI ÎN LOCUL NEPOTRIVIT! CӐUTAȚI MEREU LOCUL ÎN CARE PUTEȚI SӐ VӐ EXPRIMAȚI CEL MAI BINE EMOȚIILE ŞI TRӐIRILE! VIAȚA ESTE A VOASTRӐ! BINEÎNȚELES RESPECTAND PE TOȚI CEI DIN JUR!
Te astept in lumea mea! Inscrie-te acum la newsletter si vei fi la curent cu toate noutatile Hoinarind prin lume.
Daca iti place proiectul meu nu uita sa imi dai Like pe Facebook, Follow pe Instagram si un Share acestui articol.
Multumesc!